Crizeleluarvinte

UPS, poştaşul care nu mai sună de două ori. Ora exactă a economiei americane se dă la UPS. Considerată de analiştii economici de peste ocean, ca fiind un barometru lucid al economiei Statelor Unite, compania UPS a previzionat pentru al treilea trimestru o prăbuşire a pieţei de consum şi o scădere semnificativă a vânzărilor pachetelor turistice pentru sărbătorile de iarnă. Potrivit managerului financiar al UPS, Kurt Kuehn, sacul Moşului ar putea fi anul acesta ceva mai uşor decât în anii precedenţi. Cu toate acestea, sacii celei mai mari companii de curierat din lume, au fost plini în 2008, UPS înregistrând un profit plinuţ, pe trimestrul al treilea. De altfel, reducerea personalului a fost unul dintre motivele pentru care profitul şi-a permis să salte fără a fi incomodat, în plină criză financiară. Mamutul american are, în prezent 300000 de angajaţi în S.U.A. şi 100000 în lume. Îngrijoraţi, poştaşii americani susţin că sărbătorile de iarnă 2008, ar putea doborî recordul Crăciunului din 1991, catalogat drept cel mai sărăcăcios din ultimii douăzeci de ani în S.U.A. Veniturile UPS au crescut cu 7,4% în T3, până la 13 miliarde de dolari. Profitul net al companiei a coborât cu 9,9% adunând în conturi numai 970 de milioane de dolari. Acţiunile UPS au câştigat 96 de cenţi per titlu, în trimestrul al treilea, totuşi, cu 5,9%  mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Pentru al doilea trimestru consecutiv, UPS s-a ales, la capitolul cheltuieli, cu o factură la combustibil, de peste de 1 miliard de dolari. Numărul coletelor livrate în Statele Unite a scăzut şi el de la 13,4 milioane pachete pe zi, la 12,9 milioane. Atât UPS cât şi rivalul său de moarte FedEx au anunţat deja pentru la anul, majorări consistente de preţuri la serviciile prestate.

Scad tarifele la Emirates Airline. Iată că la alţii se poate…mai ieftin! Emirates Airline a comunicat, la sfârşitul săptămânii trecute, o rectificare a preţurilor pentru biletele de zbor la clasele Economic şi Businesss, pentru mai bine de zece destinaţii, care au în vedere oraşe din India, Europa şi Orientul Apropiat. Urmarea firească a scăderii preţului la petrol, cu reducerile de până la 35% la bilete, E.A va include în lista oraşelor mai ieftin de vizitat cu avionul:Amman, Damasc, Bangkok, Mumbai, Paris, Colombo, Cochin, Delhi, Frankfurt, Munchen, Hong Kong, Hyderabad. Şi să nu le plângem de milă arabilor de la Emirates, căci potrivit declaraţiilor vice-preşedintelui operaţiunilor comerciale din companie, Adnan Kazim “cererea pentru bilete E.A. este, în continuare, viguroasă, dar suntem încântaţi că putem face mici ajustări ale preţurilor biletelor, în favoarea clienţilor, pentru anumite curse, mai ales, din perspectiva reducerii preţului la combustibil. Monitorizăm evoluţia crizei financiare mondiale şi încercăm să menţinem preţurile cât mai jos cu putinţă.” Asta da conduită profesională şi respect pentru client! Cu sediul oficial în Dubai, Emirates Airline efectuează zboruri în peste 100 de oraşe, de pe şase continente. Duminica trecută a fost lansată cea mai nouă cursă E.A., Dubai – Los Angeles.

India, cu 7,5% mai bogată. Când aproape toţi se fac mici, India se vrea mare. Ocupaţi cu munca, indienii nu se prea arată interesaţi de ce se întâmplă în îndepărtata Americă, unde toată lumea e îndatorată şi băncile sunt luate pe sus de faliment..ca de muson. Bunăoară, JP Morgan India a consemnat pentru 2008 o creştere a PIB-ului naţional de 7,5%, în tumultul recesiunii mondiale, şi mai mult decât atât, această augmentare economică este considerată a fi una sănătoasă, clădită pe baze solide, spre deosebire, de creşterile fulgurante, conjuncturale înregistrate de alte state. Kalpana Morparia, CEO-ul JP Morgan India nu-şi poate ascunde sentimentul de fală „când pe toate meridianele globului sunt consemnate numai rezultate financiare negative ori, în cel mai bun caz, stagnări, noi avem o creştere de peste 7%”. India contabilizează o creştere economică, în medie, de 8% pentru al treilea an consecutiv. Morparia a adăugat că, pe termen mediu, creşterea structurală a economiei indiene va fi una semnificativă, îndeosebi datorită sectorului manufacturier emergent, care a cucerit deja lumea occidentală cu produsele sale ieftine.

Naţionalizare de 30 de miliarde de dolari în Argentina.Au descoperit, în sfârşit, şi argentinienii că, inclusiv, în capitalism se fac naţionalizări. Guvernul de la Buenos Aires a afirmat, la sfârşitul săptămânii trecute, că este pregătit să naţionalizeze fondurile private de pensii, evaluate la 30 de miliarde de dolari, pentru a-i proteja pe cetăţenii ţării, de prăbuşirea bursei şi a preţurilor acţiunilor. Mişcarea, cu vădit iz socialist a fost criticată cu vehemenţă de analiştii economici, la puţin după anunţarea deciziei guvernamentale, chiar de către preşedintele Cristina Fernández de Kirchner. De altfel, comunicatul oficial a şi declanşat brusc o „reacţie alergică” la bursa argentiniană, Merval, acţiunile consemnând o scădere cu 11% . Măsura de naţionalizare a fondurilor private de pensie este una, fără precedent, într-o ţară sud-americană, la fel cum este şi situaţia fiscală a ţării catalogată ca fiind „precară”. În condiţiile în care, Argentina se află în topul primilor cinci exportatori din lume de carne de vită, grâu şi porumb, contractarea globală a pieţei produselor alimentare va lovi serios în veniturile guvernului din 2009, care va pierde, potrivit estimărilor, numai din scăderea cifrei de export, peste şase miliarde de dolari. În contextul operaţiunilor de salvare a băncilor falimentare iniţiate de S.U.A. şi o serie de guverne europene, preşedintele Kirchner a caracterizat protecţionismul argentinian drept o strategie normală, în conjunctura actuală internaţională. Fără a se sfii, liderul opoziţiei, Elisa Carrió a evitat nuanţele blânde şi discursul diplomatic, acuzând cu furie guvernul, de sub oblăduirea şefului statului, Cristina Kirchner, că fură, practic, banii strânşi într-o viaţă de pensionari.

Recesiunea loveşte şi Japonia. Muncitori din toate ţările…sărăciţi! Ivirea zorilor se dezvăluie cernită, pâcloasă chiar şi pentru muncitorii din ţara soarelui răsare. Japonia, una dintre cele mai bogate naţiuni din lume, se vede prinsă şi ea în vâltoarea crizei financiare mondiale, un fenomen necruţător şi neobişnuit pentru ţara orientală, în ultimii treizeci de ani, o recesiune care a căzut ca un fulger şi a dat naştere unei relativ noi categorii sociale, care se îngroaşă pe zi ce trece, muncitorimea industrială săracă. Agenţia AP relatează un caz evocator, în acest sens: Junpei Murasawa, un tânăr muncitor din Tokyo, care sare peste mese, pentru a se alimenta doar o dată pe zi şi care locuieşte într-o chicinetă, alături de alţi nouă colegi de lucru. Murasawa nu are asigurare medicală, pentru că nu şi-o poate plăti. Face numai 800 de dolari pe lună şi suferă la 29 de ani de depresie şi stări de anxietate. Potrivit estimărilor guvernamentale, numărul japonezilor care câştigă sub 19000 de dolari într-un an, a urcat cu 40%, între 2002 şi 2006, ajungând, în prezent, la zece milioane de oameni. Societatea japoneză e ruptă-n două: o clasă de bogaţi şi o pătură din ce înjce mai groasă de sărăci. Protecţia socială promovată de guvernele care s-au perindat la conducerea ţării au eşuat, asta pentru că marile concerne au schimbat foaia şmechereşte, după cum le-a convenit, de fiecare dată. Multe companii au refuzat să mai facă angajări, cu normă întreagă, pentru a-şi reduce costurile de salarizare, optând, în schimb, pentru mult mai convenabila metodă part-time. Oropsitul Murasawa plăteşte o chirie de 340 de dolari pe lună pentru o cameră de 30 mp şi mănâncă o singură dată pe zi la un fast-food vecin, de un dolar. De când a sosit în Tokyo, tânărul japonez a găsit doar locuri de muncă, pe durată determinată. Nu e de mirare, că ideologiile „periculoase” încolţesc la periferii, în minţile tinerilor marginalizaţi. Nuvelă marxistă japoneză Fabrica de crabi, scrisă în 1929 de  Takiji Kobayashi, s-a vândut numai de la începutul anului 2008, în peste 500000 de exemplare. Iar editorul Shinchosha nu pridideşte cu noi şi noi campanii promoţionale. De altminteri, conform unui sondaj, 30% dintre cititorii cărţii sunt tineri până-n 25 de ani. Nu e o glumă, mulţi dintre amărâţi Japoniei, unul din tigrii fioroşi ai capitalismului asiatic, au renunţat să mai posede un televizor, considerat un accesoriu de lux, care consumă prea multă electricitate.

Nissan-ul intră în weekend.Iată că se poate! Mai puţină muncă şi mai mult timp liber. Scumpul deziderat a căzut pleaşcă în capul americanilor, cu ochii oblici, de la Nissan , când aceştia se aşteptau mai puţin. Potrivit Bloomberg.com, “mulţumită” crizei financiare mondiale, mahării Nissan Motor Co. al treilea mare producător auto japonez îşi va cadorisi personalul din fabricile nord-americane cu un weekend neaşteptat de prelungit, pentru a-şi ajusta cheltuielile, în urma scăderii drastice a vânzărilor. Astfel, săptămâna se va strâmtora de nevoie până la patru zile efective de lucru, pe o durată nedeterminată, dacă e să-i dăm crezare purtătorului de cuvânt al Nissan Steve Parrett. În cele două uzine americane din Smyrna, Tennessee şi Canton, Mississippi, Nissan produce modelul Altima sedan şi pickupurile Frontier şi Titan. În tentativa de a-şi salva pumnul de mărunţiş rămas în puşculiţă, producătorul japonez care numai anul trecut, a consemnat o reducere cu 11% a vânzărilor, la nivel mondial, a scos pe tarabă pentru angajaţii săi americani, o ofertă imbatabilă…de pensionare. Acţiunile subsidiarei Nissan, cu sediul operaţional în Franklin, Tennessee au alunecat cu 6%, în ultima săptămână, până la 6,91 doalri per titlu, pe indicele compozit Nasdaq. La ordine a fost chemată şi fabrica producătoare de motoare din Decherd, Tennessee îşi va tăia la jumătate activitatea lucrativă. Următoarele pe lista japonezilor sunt fabricile din Mexic.

 Madoff în zeghe, marca Cartier. Visul lui Ceauşescu se împlineşte! România a atins un stadiu de dezvoltare superior S.U.A., asta întrucât jocul minţilor naive, faimoasa mânărie Caritas face de abia acum furori în ţara genuină a tuturor posibilităţilor. Şmecherul creator al celei mai mari scheme Ponzi, Bernard Madoff va fi încarcerat numaidecât, conform unei hotărâri judecătoreşti. Decizia de băgare la zdup a fost luată de judecătorul districtual din Manhattan Lawrence McKenna şi este urmarea violării de către Madoff a unui ordin judecătoresc, care îi interzicea transferul de proprietăţi. Audierea are loc, la o lună, după arestarea lui Bernard Madoff pentru fraudarea a unui fond de investiţii de peste 50 de miliarde de dolari. Pe parcursul procesului, Madoff a ţinut-o sus şi tare, că nu a intenţionat decât să-şi plătească vechii investitori cu banii fragezi obţinuţi de pe urma scamatoriei financiare. Magicianul în vârstă de 70 ani riscă o sentinţă de 20 de ani şi plata unei amenzi penale de cinci milioane de dolari. Concediul neprevăzut la răcoare al vrăjitorului de verzişori a fost antamat în urma neinspiratului transfer de bijuterii, evaluate la un milion de dolari, către un tânar vlăstar al familiei Madoff. Avocatul ingeniosului împricinat, Ira Sorkin a declarat în faţa instanţei că buclucaşul colet n-a fost altceva decât “un gest disperat şi inutil” a lui Madoff de a reînnoda legătura cu familia. Efectele au fost trimise “din greşeală, din prostie”, a ţinut să lămurească juriul avocatul miliardarului ghinionist. Cu aprobarea forurilor judecătoreşti, Madoff a fost eliberat pentru o cauţiune de 10 milioane de dolari, pe data de 10 decembrie anul trecut. Bulăul este preţul plătit de Bernard Madoff, pentru wxpedierea prin poştă a două ceasuri Cartier şi a unei brăţări de diamante Tiffany.

Regii diamantelor şlefuiesc recesiunea economică israeliană. Se întâmplă în 2009 ! Miliardari evrei… “gazaţi” de holocaustul financiar mondial. Lev Leviev, mogulul israelian al fondurilor de pensii care a dat lovitura, în anul de graţie 2007, pe piaţa imobiliară din Manhattan, achiziţionând până şi venerabila clădire a New York Times, se află la mare ananghie, ca urmare a prăbuşirii pieţei imobiliare americane. Leviev, posesorul onorantului loc 227 în topul Forbes, este, de altfel, şi cel mai mare şlefuitor pe plan mondial de diamante, a tezaurizat în 2007, un câştig net de 4,5 miliarde de dolari. Filantrop sufletist, evreul cu origini în spaţiul ex-sovietic, finanţează, printre altele, şi o fundaţie şcolară evreiască în Uzbekistan. Africa Israel Investments Ltd., una dintre pupilele lui Leviev a cumpărat în 2007, grandiosul sediu al  New York Times, din Times Square pentru suma de 525 milioane de dolari. Lista achiziţiilor maharajahului rusofon s-a completat cu o nouă “perlă”, istoricul Clock Tower, “procurată” pentru suma modică de 200 de milioane de dolari. Cu toate acestea, preşedintele Africa Israel Investments şi-a făcut de cap cu 51 milioane de dolari, din banii calicilor, căpătuindu-se cu o vilă victoriană în cartierul rezidenţial londonez Hampstead. Fârtatul miliardar iudeu, Yitzhak Tshuva se resimte şi el, după ce tusea înecăcioasă stârnită de viroza financiară globală, l-a făcut să piardă 73% din afacerea sa britanică, Delek Real Estate Ltd. De altminteri, concernul Delek “şi-a tras” în aprilie 2007, nu mai puţin de 47 de hoteluri în Marea Britanie, cu ajutorul “dezinteresat” al Marriott International Inc. Neastâmpărată şi mereu pe fază, compania israeliană a mai „prins” la ofertă specială, societatea britanică de prestări servicii drumuri publice RoadChef Motorway Holdings Ltd, pentru 738 milioane de dolari. Averea lui Tshuva este apreciată de prestigioasa revistă Forbes la peste 3, 5 miliarde de dolari. Pierderile înregistrate de magnaţii israelieni numai pe segmentul fondurilor de pensii private depăşesc cinci miliarde de dolari. Gill Beeri, managerul fondului Ramat Gan, divizie a Ayalon Financial Solutions Ltd. a declarat, eliberat de orice fel de inhibiţie, că “aceşti miliardari din sectorul imobiliar au importat în Israel criza financiară mondială”. Bunăoară, fondul Smadar a depus, la finele anului trecut, un bilanţ, în scădere, cu 14% faţă de anul precedent. Căderea economiei isrealiene, după cinci ani de dezvoltare rectilinie, (o creştere economică anuală de 5%) a provocat traumatisme severe pe piaţa investiţiilor locale. Prognozele oficiale ale Băncii Israelului, comunicate pe 20 noiembrie, estimează pentru 2009 o creştere economică naţională de doar 1,5%, ce mai mică rată din 2002 încoace. La polul opus, Merrill Lynch & Co susţine că economia Israelului nu va cunoaşte anul acesta nici o augmentare.

Gaură de 1,79 miliarde de dolari la Bank of America. Criza financiară din S.U.A. bate până şi cele mai ruşionoase recorduri ale economiei americane din ultimul sfert de veac. Bank of America Corp., cea mai mare bancă americană după active, a comunicat, în ajun de an nou, cel mai proaste rezultate financiare din ultimii douăzeci de ani. Condica ultimului trimestru al lui 2008 indică “scurgeri” de biştari însemnate, mai precis, de 1,79 miliarde de dolari sau 48 de cenţi per acţiune, comparativ cu un profit net realizat, în 2007, de 268 milioane de dolari sau cinci cenţi per titlu. Bilanţul contabil nu include, probabil pentru a menaja inimile  deponenţilor, şi pierderea uriaşă de peste 15 miliarde de dolari, cumulată după preluarea băncii Merill. Şi după cum ştim, pentru orice eşec există şi un vinovat. În cazul de faţă, cu satârul alunecos, pe gulerul alb, aşteaptă tăierea Kenneth D. Lewis, preşedintele executiv al băncii, care s-a întrecut pe sine, în inginerii financiare fanteziste şi investiţii bursiere, din cele mai neprofitabile dar grandioase. Bank of America s-a subţiat numai joia trecută, cu 75%  la bursa din New York. Chiar şi aşa, pierderile Bank of America sunt sensibil mai micuţe, decât sumbra estimare de 3,6 miliarde de dolari, profetizată de analistul Citigroup Inc., Keith Horowitz. Profitul anual s-a prăbuşit şi el dramatic de la 14 miliarde în 2007 la 4 miliarde anul trecut. Şi pentru că tot a venit vorba de Citigroup, banca americană a ajuns de râsul curcilor, consemnând pe ultimul trimestru al anului trecut o pierdere de 8,2 miliarde de dolari, cea mai mare din întreaga sa istorie.

Vântul spaniol suflă a pagubă. În Spania suflă vântul furăciunii ! Potrivit Bloomberg.com, Vestas Wind Systems A/S, producătorul mondial numărul unu de turbine eoliene a anunţat, într-o conferinţă de presă, demascarea unei fraude interne în valoare de 90 milioane krone (16 milioane de dolari). Spre îndreptăţita surpindere a Vestas Wind, autorii măgăriei sunt chiar proprii angajaţi din divizia spaniolă a firmei. Compania daneză Vestas a sesizat, în regim de urgenţă, autorităţile din Barcelona în vederea acuzării unui grup infracţional format în cadrul subsidiarei sale spaniole. Divizia spaniolă a Vestas poate fi considerată, fără greş, o perlă a coroanei daneze, întrucât s-a clasat pe poziţia a treia în topul vânzărilor de instalaţii eoliene după filialele din Statele Unite şi China. La mai puţin de o săptămână de la dezvăluirea cazului, acţiunile Vestas au luat-o la vale cu 2,7%. Iată că nu întotdeauna vântul zvântă banii spălaţi la reprezeală !

sunt non-combat, pe şapte cărări, fandez ziua voios pt. genoflexiunile nocturne făcute cu o căldare de malţ in braţe, pe imaşul meu sintetic, o înviorare de bronz, fără adrenalină, (asa sunt eu învechit) pe covorul meu belgian care nu zboară…daaa, e vestic (îi repugnă şi lui datul în stambă, de asta l-am adoptat la prima vedere) dar pluteşte cd e udat de tălpi alăptate cu cabernet…

lucrări in casa, pardon în crib, trăiesc ca un quacker de 6 ani sub o stâncă (pivniceru meu) de 30 mp, ce nebunie!!! pare neverosimilă etica protestantă la un ortodox nemărturisit, pun polistiren pe pereţi, aş fi vrut să-i lipesc cu marmeladă, din prima producţie a bunicii, tranşa catifelată din septembrie, luna uşoară şi leneşă, singura vară care-mi plăcea s-o adulmec de pe balcon, cu adezivu ăsta de prune aş fi vrut să-mi ling singurătatea cu o linguriţă de aia de cafea la fix ora 1, fără să pup pe nimeni, sa ma culc dulce in cerul gurii, preludiu vs. postludiu, nu ma mai intereseaza - e o chestiune reglementată deja in revistele alea scrise pt. decrepiţi laşi, icapabili să respire singuri, ritualul inimilor nu mă mai priveşte, nu-i mai dau girul, prefer mecanica, tic-tacul e odihinitor, împăciuitor

polistirenu e un soi de căptuşeală dublă siberiană care mă fereşte de răceala trecătorilor de pe strada, animale venale de hârtie ce poartă pe faţă o mască de mistreţi nemâncaţi, mistreţi de rezervaţie urbană, calzi ca o vază de piatră din cimitir, toţi însă pretind că au inimi de om, aşa le ordonă egoismul, o bătaie de inimă si pe deasupra ciobita nu înseamnă neapărat şi un tumult lucid, o infoiere maiestuoasa, surâsul din autobuz e de smalţ, de ce nu osbervaţi asta?

mi-a fost frig tot anul, eram un sloi gânditor într-un ocean întâmplător, care fierbea în dispreţ faţă de transparenţa profunzimii mele alpine, am decis că-mi voi face o plută să mă poarte peste proşti, să nu mă stingherească atacul algelor colorate care vor să-mi zgârie siguranţa de sine, să-mi înfulece lemnul care pare moale, de soc, ei nu ştiu că e un aliaj de voinţă titanică cu răbdare de cuarţ

inhalez cosmos, experimentul cu big bangu s-a mutat la mine, EU sunt în şantier, praful e al meu, e din mine, câtă turbare găseşti până şi într-un noruleţ înecăcios, e fărămiţarea perfectă, natura e dârză, îşi termină treaba, adk disipează, firicelul cel mic consacră dispariţii in foc continuu, măcar de asta sunt sigur…de aia m-aş apuca să fac spoturi pentru ospicii…praful ar fi guest starul..oamenii sau ce a mai rămas din ei au dreptul săa fle unde se duc, totuşi sunt în şantier şi parca-mi astept evacuarea din casa, o vacanţă în Bărăgan, ar fi ceva, aş vedea oameni care nu ştiu de ce suferă, le-aş fi un învăţător aspru, aş număra zilelele până la reîntoarcere să-mi văd renovată încăperea regală, vreau să arate ca o biserică din pennsylvania în care se închină distilatorii de whisky, e necesar sensului, rugăciunea e verticalizare, nu-mi place să ma trezesc cu noaptea in cap, parcă aş merge la bătutul cânepii, vreau aneantizarea interfonului guraliv (alta inventie care mistuit mitul clandestinităţii)

aştept intr-o camera goală sa vina nkvd-ul cu şpaclu fluturând in vestibul si vaiiii, nu am gemantanu verde facut, copiii mici sunt la etaju trei, i-am dosit la percheziţie să nu ajungă cifre intr-o statistica, nu vreau să le răpesc plăcerea de a se descoperi… număraţi la maturitate (cărţile de colorat sunt un act duşmănos contra statului, pokemon si hanna montana in schimb nu) de fapt ăi mici nu erau ai mei, ce gest singular! Ţipă un caracter, oare?…mai am un sfert de sămbătă albăăăăăăăă, sterilă, perfect pentru uniuni maritale elevate cu făgăduieli candide copiate de pe net, m-au pus pe sanie deja cele două anotimpuri, trimiţăndu-mă spre Ladoga,tihnă cu fundu pe calorifer şi o scobitoare in gura, semn ca ai nimerit la un ospat şi gata, fac parte din lumea bună

e o sâmbăta din aia de fildeş care-ţi rupe fermoaru la blugi, discern numa sunete de diapazon şi o întindere netedă ca cerneala, aa, sigur e o apă, poate Neva, deci sunt iar la Skt Petersburg, o lichefiere în plus dar una atractiva, omul vazut ca şi corp ceresc care nu straluceste, o singură stare, de gaz inert…materie fara idee, dezmăţ pe mătăsuri pravoslavnice, cafea din levant fara levantini de faţa, vodka absolut bauta de unu singur in fortul de la kronstad, sa cureti zapada cu capu gol pe Griboyedov Canal, dupa o partida matinala de dat la buci, intre doua piepturi albe, ca de faianţă, lipite, o destrăbălare cu dinţii coloraţi de spanac, năframe kirghize furate din muzeul Kremlinului excelente pentru pavoazarea unor bucuţe rotunde ude de femeiuşcă, năluciri romanove cu rotocoale din fum de mirt şi sfinţi sângeroşi, panglicuţe albastre care valsează cu vântul zvelt la Tarskoe Selo pentru pescăruşii osteniţi de talazuri

sex, multă copulaţie împupurată, încaperi sulfuroase, prosoape care sa treaca pe la toate damele mele (da, nu ma multumesc cu una) ca in odaliscele lui Ingres, suspans zero dar multe chicoteli, gândilături, tăcerea nu plictiseşte atâta timp cât ai la ce te uita, am instaurat blocada, le-am plătit să tacă şi să facă piruete, sedinte de spritism tinute intr-un han părăsit, mă uit prin binoclu cum curvele mele se joacă  de-a v-aţi ascunselea ca fetele mari, într-o orangerie în miez de noapte, cd garda de husari chipesi face bule cu narile in oiaga de vodca, surplus de langoare vegetală, delicii aburite in bocna iernii pe scările artezienei, îmi cumpăr plapuma de dimineaţa, voi găsi o prinţesă din pomerania care să-mi stea pe genunchi, să-mi toarcă fiori cu fuioru, s-o muşc de umăr, să n-o mai las să plece, să-mi mângâie genele cu buricele degetelor şi să-mi şoptească “ştiu să recunosc un spirit”

zac anxios picior peste picior, intr-un fotoliu de culoarea frişcăi (expirată, moguli atacă şi comerţu en detail) dar culmea e al naibii de ţepos, mă secondează cu zel un lampadar pe umeri, şireturi aurii de Cuza, căldura mă vindecă de cervicală…insa corneea lovită cu leuca se poziţionează ca o dizidentă şi refuză seraiu mut, de ocazie, zice că pt. ea, lumina lampadarului (cumparat la pret de rege saudit), e lanterna torţionarului care face să tresalte până şi partea intunecata a lunii, unde să ne mai ascundem de mulţimea de iţiri sofistice, OMUL e urât sub o cascadă de  lumină, e descuamarea garantată, inima se arată ca o halcă de carne schimonosită, e o tortură inventată de insii care se ştiu goi din naştere pt. cetăţenii care se ştiu mândrii din naştere, de asta in beciurile lubiankai toti se topeau sub becu izbăvitor

nimeni nu stie de mine, nici eu nu mai stiu ceea ce sunt, folosesc creioane, în loc de pahare de şpriţ…îmi vine să mănânc agrişe, deşi niciodată nu le-am visat gustul

zbârnâie linistea pe timpan, parcă ascult vidul la căşti, de veghe într-o carcasă de copac în care vecinii mei se roagă pt. ceaţă, vorbesc de druizi, am palma pe ochi ştiu că şi cerul şi-a pus căluş pe stele, aud în mine şi murmurul lor “să coboare pâcla, să ne pierdem în vis, să fim liberi, aşa vom fi egali, căci nu ne vom vedea ci doar simţii, ”, să face dinasta un răsfăţ de castă, o reconvertire marxisto-erotică a adevărurilor din proximitatea ta

gestul de a-i da părul după ureche, un joc duios de timpi morţi care nasc amintiri vii,  nu mai vezi ceasul asa ca nimeni nu poate face recurs sa obtina o pauză, să facă traducerea, sa noteze ceva semnificativ, totul merită trăit într-o gamă de minor, ciuleşte urechile la semitonuri, ele fac muzica frumoasă, ascultabilă, nu aştepta gongul care vine doar la capătul vieţii şi care nu-ţi mai lasă timp să scrii critica…eşti cu ochii cercănaţi pe ceafa ei,.într-un cot, n-o atinge, înveleşte-o doar cu ziua de mâine, e surpriza la care nu se aştepta, cadoul de soi pe care alţii nu i l-au promis, a primit doar mărţişoare până acum, adică doar zile de azi, insigne scumpe dar perisabile, de erfect, ei n-aveau cheia sipetelor de aur in care zornâie cuvintele speranţelor, promite-i o plimbare în parc în care voi doi sunteţi felinarele şi băncile, natura care conspiră pt. voi…asta trebuie să fie iubirea

revin la reconstrucţia mea….ştiu ce zic….mă zugrăvesc şi eu, altfel grefa cu tiffel mă va respinge, pocneste melamina, mobila e o cocoaşă pe spatele intelectualului şleampăt, minimalismul e grota abstinentului modern, bine abstinent pe jumătate, oţetar pe cealaltă jumătate, dar e tot o grotă din egiptul copt, aici şi nu acolo în nisip se naşte o altă generaţie de sfinţi scuipati de data asta prin sms-uri

semn ca exista miraculosul, magia pt. mine e de seminţie teutonică, germana nu e numai pt. ingineri chiar şi poeţii melancolici îi recunosc armurii valoarea ontologică, euforia ordonată, marşul fluturilor care se leapădă de înstrăinarea haotică din văzduh alegând cu serenitate globul de sticlă lustruit cu un produs de curăţare cu aromă de lămâie

am umori care umblă de capul lor ca bondarii, măvad stors pe catafalc burduşit cu haşiş, ucenicii mei somnambuli se vor cutezători, n-aş crede că există cineva în stare să-mi cucerească întunecimile calde neîngăduitoare cu noi sforţări necunoscute mie până acum, prefer bezna care retează învărtoşările războinice anapoda, suspinătoare, întunericul poate fi un atidot pentru ură

câştigă ochiul ostenit care se roagă in directia nimicului, catalepsia mi-e mireasa sortită, am nevoie de niste comprese metafizice pe genunchi, nişte tigăi în care sfârâie uleiul nu-s oase de bazalt, vreau rotule de hârtie creponată care să-şi ia zboru, să flirteze din înălţimi cu uriaşă podea tip tablă de şah, să pot levita am nevoie de oscioare goale de porumbel.. oamenii de ce n-au învăţat că între intervalele de stupoare, reproşurile îşi caută adorarea

mesterii mincinosi sunt toti moldoveni, lucreaza ca vanzatoarele de porumb fiert, nu stiu sa rasfete un baros, taie gresia ca pe paine, intrebandu-ma pe mine cum se tine cutitu, cutitu flexului, toti lucreaza cu grija, una bolnava de lene, ca si cum ar crede ca porţelanul de Jena se piteşte în mămăligă, românul si pofta lui de viata e de fapt pofta stomacului lui de viata, il strabate un soi de pioşenie culinara, dumnezeu e brutar şi beţiv, (e clar de ce a ieşit lumea in halu asta !) plăcinta e pandantivu lui, se roagă râgâind, stinge lumânările cu damful lui, se culcă în altar …am vrut să bag cuţitu în el, in moldovean vreau sa zic, nu era o crima, doar îmi dezmorţeam braţul şi cu asta,  energia creatoare..un dascăl bun ştie să înjunghie, te învaţă ce trebuie, îţi starneşte curiozitatea pentru lumea cealaltă..asta da mărire, sangele nu tre sa se usuce niciodata pe cutit, parca beckett molfăia o chestie asemănătoare, evorba de sortare, toti suntem degeaba, dar unii-s mai degeaba decat noi, atunci de ce sa nu te ridici la inaltimea prilejului? poti fi dumnezeu

dragi cetitori, care vă vreţi epigonii mei dar nu puteţi să vă apropiaţi nici la ani lumină de Soare, vă invit să celebrăm azi ziua Recunoştinţei, întrucât am ajuns peşte docent şi pe hidemyass.com!!! mulţam pt. voturile poponeţelor din judeţ!!!

Motto între două luntre: “Molnar G : buna seara doctore, chiar esti agnostic ?”

Ventuze ultra-folosite (dar de incredere) de la prieteni:

Corina – 0724.591.119.

Raluca- 0766628124

Alina clisma- 0751774225

Dana: 0723248226

Tanara supusa- 0733715724

christine_crivac@yahoo.com sau 0745290157

tanasegina@yahoo.com sau 0742429453

mirunik_dulcik23@yahoo.com sau 0726217372

 Votează Arvinte! Să curăţăm România de curve!!! chit că-mi pierd angajatele…nu mai am linişte ca bărbat sufletist ce sunt!

iscoditor şi fără probitate, după cum îl ştiţi, Arvinte Nabucodonosor face fâl-fâl cu mantia şi pogoară în faţa Dvs.!!!, ca de obicei fără stăvilar la boxeri, adk cu alte limbrice agăţate de prepuţ spre o pioasă împărtăşanie întru curăţirea agorei virtuale de scrumbii muiste mincinoase şi impertinente care cer găleţi de parai (fără FUNDament!) dar nu execută la căluţu cu mânere sport de performanţă ca la Amsterdam! Dandy-ul Arvinte mai joacă încă o dată tontoriul peste aceste trântore gârbovite de un soi de zăpăceală patologică, care le face haine şi insuportabile! Vraciul Popocatepetl le va scurma cu jalba luxuriantă pe la spate pe aceste bunăciuni răposate care nu ştiu de glumă ori de…pulă!

să tălmăcim împreună ce drecu guiţă gărgăriţa asta făinoasă hărţuită, fără respiro, culmea! de bărba-su în fiecare seară după lucru…cică l-a lăsat că se purta ca otomanu şi vroia non-stop să dea la narghilea!

si blonda, dupa serviciu…normal se relaxeaza, da ştiu îi stă bine cu schimbarea asta, acuma sunt sigur c-o s-o recunosc la întâlnire…

Dr.Oskar Dirlewanger: ai prieten?

crisu- kristineero: sant solo de 2 luni, e rau la 27 de ani

crisu- kristineero: tu?

Dr.Oskar Dirlewanger: eu bariton

Dr.Oskar Dirlewanger: de la prima ora

crisu- kristineero: si a gasit pe alta nesimtitu

crisu- kristineero: nu a fost sa fie

crisu- kristineero: prob vreau ceva mai bun pt mine sa aibe grije de me

crisu- kristineero: tu esti la munca acuma?

crisu- kristineero: ai si alta poza, sau mai ce a de la avatar?

Dr.Oskar Dirlewanger: asta cu vulturu? Da mai am si cu o acvila

crisu- kristineero: hmmm, tiam spus ca sunt director comercial?

Dr.Oskar Dirlewanger: nu, lucrez..sunt acuma implicat intr-o campanie umanitara…ajut betivii sa gaseasca vaporu..

crisu- kristineero: esti poetic imiplace

crisu- kristineero: esti simpatik

Dr.Oskar Dirlewanger: n-o copia pls

Dr.Oskar Dirlewanger: lucrez intr-un dom sensibil, iti faci multi dusmani la alcoolicii anonimi

crisu- kristineero: stai

Dr.Oskar Dirlewanger: nu pot, caut un tirbuson, tre sa ma folosesc de amble maini…

crisu- kristineero: acuma vb io srios

crisu- kristineero: am vb cu mama zice ca t stie

crisu- kristineero: ea , e plecata in germania la batrani

crisu- kristineero: si sapt vitoare merg si eu la ea so ajut

crisu- kristineero: m-a sunase sa mi spuna ce sa i mai cumpar

crisu- kristineero: am ochii schimbatori, barbati e morti dupa ei

Dr.Oskar Dirlewanger: poate a avut mama ta grija si de mine pe vremuri

crisu- kristineero: revin in 5 min, tre sa fac pipi

crisu- kristineero: esti timisoarean?

Dr.Oskar Dirlewanger: da, prin adoptie

Dr.Oskar Dirlewanger: nascut lg scornicesti, pe coclauri

Dr.Oskar Dirlewanger: am plecat de acolo dupa ce a dsitrus mitica dragomir casa memoriala

Dr.Oskar Dirlewanger: mi-am cumparat cu bani de la nicusor un apart acilea

crisu- kristineero: fain, pe bune strai singur? Esti moldovean deci..ca si mine

crisu- kristineero: si eu stau mai mult singura…sincer nu mi place

crisu- kristineero: pai si tu de 2 luni nu ti ai gasit pe nimeni?

Dr.Oskar Dirlewanger: eu vreau pe cineva,nu pe nimeni, sa zicem ca ma imprietenesc greu…la mine conteaza mult abnegatia fetei, sa fie vioaie dk ma intelegi…

crisu- kristineero: nuu, bada adica sa tina la tine

Dr.Oskar Dirlewanger: cam asa, dar nu oricum, pan rupe hainele de pe ea

crisu- kristineero: am un ap al meu dar il am inchiriat

Dr.Oskar Dirlewanger: esti chiabura…lupta de clasa se ascute..

crisu- kristineero: ce tot vb..adevarul e ca greu gasesti pe cineva cu care sa fii compatibil si care sa vrea ceva serios

Dr.Oskar Dirlewanger: eu lupt ca bokassa, nu ma las pana nu ma satur

crisu- kristineero: bravo tie

Dr.Oskar Dirlewanger: u?

crisu- kristineero: eu , ce?

Dr.Oskar Dirlewanger: speri nu?

crisu- kristineero: ce sa sper?

Dr.Oskar Dirlewanger: ca gasesti

crisu- kristineero: ce sa gassesc? o rel serioasa?

Dr.Oskar Dirlewanger: maica precista, ai damblaua cu tine? Oare ce ?king kong

crisu- kristineero: nu mai vb cu tine, esti obraznic..eu vreau o rel serioasa

crisu- kristineero: toata lumea vrea doar sex si tu cred ca vrei

crisu- kristineero: fara alta implicatie

crisu- kristineero: si nu, nu sper sant dezamagita de ultima rel

Dr.Oskar Dirlewanger: busted !!! m-ai prins traduc

crisu- kristineero: aaaaaaaaaa.nu

crisu- kristineero: daca voi gasi , v a fii foarte bine dar nici nu disper ca nu gasesc

Dr.Oskar Dirlewanger: vad ca e la moda azi sa fii confuza

crisu- kristineero: sa stii

crisu- kristineero: tu iti doreai familie?

Dr.Oskar Dirlewanger: familie am

crisu- kristineero: aa, ce ?

Dr.Oskar Dirlewanger: sunt gospodin de 7 ani

crisu- kristineero: la noi a fost prostia ca dupa 2 sapt ne am mutat impreuna

crisu- kristineero: dar ne am mutat pt ca asa am simtit dar vroia numa pizda cd venea de la lucru, nu ma mai scotea afara

Dr.Oskar Dirlewanger: pai cred ca era frig..

Dr.Oskar Dirlewanger: ce criterii ai la barbati ? ca vad ca toiagu nu conteaza

crisu- kristineero: da din pacate

Dr.Oskar Dirlewanger: ma doare spatele..atarna greu

crisu- kristineero: sa ti trim o poza si blonda

crisu- kristineero: da accept

Dr.Oskar Dirlewanger: ok, vaiiii dar nuuu

crisu- kristineero: asa ceva doar cu parul mai lung dar sunt cam goala

o cocalară olteancă tip ia-mă nene, aţipitoare, între comenzi, pe duşumelele gărilor, vrea să blufeze de faţă cu prinţu de Monaco! Nu ştie însă cu cine se pune ghiorţoaica cu zaţ de pulă de cioară caracaliană pe clonţ, Arvinte are mare fuleu la catarg cd e ofensat şi scoate de sub valuri fasoane înspumate de peştoi din Dunăre ! Futai nazist până la metastaza lindicului nesimţit! Obiectivu: să scoatem curvele de pe net odata şi-odată ! SĂ le ducem în ghetto la Crucea de Piatră!

Jidovin Daniela: eu sunt dar c naiba e cu limbajul asta la tine?

Dr.Oskar Dirlewanger: vezi cum vb ca nu suntem de o varsta bree pioniero

Jidovin Daniela: si care-i problema?nu ma intereseaza varsta ta…

Jidovin Daniela: vezi tu cum vb…ok?

Dr.Oskar Dirlewanger: bai jartelo nu ma pui pe mine la punct, sunt asesor la curtea civila si te fac cu cerneala

Jidovin Daniela: un om civilizat ciobane

Jidovin Daniela: oooo da

Dr.Oskar Dirlewanger: vezi ca te stiu mortii lu mata, te-am gasit in renasterea

Jidovin Daniela: si daca ma stii c? Unde/

Dr.Oskar Dirlewanger: mie imi zici matusalem, ca te tai gatu matii de arteziana cu tatele pe afara

Jidovin Daniela: ma cac p tine…

Dr.Oskar Dirlewanger: faci reclama la comemorari faaa?? care e tarifu tau?? pt un sfarc livid

Dr.Oskar Dirlewanger: sa moara mata curva spermata de gropari angajati de proba cu ziua, asa s+o scape de pe nasalie

Jidovin Daniela: c t fute grija p tine? am tarif pt cocalari mey…nu pt u

Jidovin Daniela: centurista? numa restaurante de lux, ai auzit de karageorge, lepa fraere

Jidovin Daniela: ooo da

Jidovin Daniela: chiar ma faci sa rad…sug ce pula vreau io nu te intreb pe u cacatule far masina

Jidovin Daniela: dar nah…mai sunt si tarani p lumea asta care nush tiu sa aprecieze…

BUZZ!!!

Dr.Oskar Dirlewanger: vb namoloasa crescuta in coliba fara acoperis si venita cu auto/stopu in banat la ciordeala de portofele, vrei sa vezi ce taran de extrema dreapta sunt? Bine ca…copilu de aur e arian nascut la munchen, cotoroantele pulii, uite cine distruge valorile neamului

Jidovin Daniela: nu ma int pers ta jegosule…

Jidovin Daniela: serios?

Jidovin Daniela: oo da

Dr.Oskar Dirlewanger: oooo da, o sa crapi spanzurata de un felinar..traiasca robespierre proasta muista scrie mai rpd « studento » 

Jidovin Daniela: iti dai seama ,poate vb cu vrteo vedeta si nu stiu…pfff…mars bai fraiere ca nu valorezi nimic…ai vrea sa ma freci la lindic nu, ba laba ?

Dr.Oskar Dirlewanger: o sa te frece crucea intre picioare,cd ti-o smulg de la cap

Dr.Oskar Dirlewanger: inculta dilimache

Jidovin Daniela: la ce vrea pizda mea…nu ai tu lovele

Dr.Oskar Dirlewanger: treci in 700 acuma si vinde un antibaby sa ai de o ciunga

BUZZ!!!

Dr.Oskar Dirlewanger: mai rpd

Jidovin Daniela: sa moara tu, ce a-i tu cu manelisti nu pricep…

Altă şontoroagă luxată la mansardă care se imortalizează « din lipsa de okupatie » ca averescu cu ţăranii, de fiecare dată cd iese din baie (butoiu din curte) pentru posteritate, adică pentru  şaormarii palestinieni din Badea Cârţan, care licitează peste baremu permis unui lubeniţar român, belicos şi el la cuc, de altfel…Maricica îşi dă ghionturi cu motanu…asta e instigare, tată !!! sau poate mă înşel eu inamicu abstinenţei…poate că fata se pozează după ce se spală ca să aibă o amintire…a curăţeniei (murdăria sufletească n-o spală nici benzenu), că nu se întâmplă prea des prin comună

Anndra C: buna

Anndra C: u mi-ai cerut id pe tagged?

Dr.Oskar Dirlewanger: da

Dr.Oskar Dirlewanger: cati ani ai sanziano?

Anndra C: 20

Anndra C: u? de unde eji?

Dr.Oskar Dirlewanger: 19

Anndra C: multi inainte

Dr.Oskar Dirlewanger: dar dc esti goala in poza? asa cu animalu de fata….se sperie

Anndra C: nu sunt goal

Dr.Oskar Dirlewanger: eee,pe dracu

Anndra C: poi oricum nu se vede nik, ca tin manile sa acopar, sunt doar sweet

Anndra C: el e motanu meu, de unde eji????

Dr.Oskar Dirlewanger: deci esti ! radauti, pai am si eu o bestie dk vrei

Dr.Oskar Dirlewanger: da dc iti face poze din astea?

Anndra C: poi nush numa ce iesisem din baie si nah am facut-o….ca am trecut prin fata oglinzii, asa de fitza, sa verific

Dr.Oskar Dirlewanger: ce ? asa aiurea cum faceti voi fetele de azi?

Anndra C: da, din lipsa de okupatie, as mio venit mye, imim placesa ma pozez

Dr.Oskar Dirlewanger: vroiai sa verifici ca mai ai muntele lu venus…adk zonele intime?

Anndra C: styu cum arat draga, sunt model, nu am par jos dk asta vrei sa insinuezzi

Anndra C: nu am nevoie de poje sa ma verific

Dr.Oskar Dirlewanger: pai parca ziceai ca ai nevoie

Anndra C: vrei sa vezi

Dr.Oskar Dirlewanger: obligatoriu

Anndra C: nu eu glumeam

Anndra C: pan`la urma imi sp de unde esti?

Dr.Oskar Dirlewanger: radauti

Dr.Oskar Dirlewanger: u?

Anndra C: aha…aproape de tm

Dr.Oskar Dirlewanger: de la tara?

Anndra C: probabil

Anndra C: ceeeeeeeeeeee ai cva cu cei de la tara sau mi se pare mie?

Dr.Oskar Dirlewanger: da, ca au buda in curte si n+au parchet laminat

Anndra C: golanule, ai ignor